Debitor

  • 81deudor — (Del lat. debitor, oris.) ► adjetivo/ sustantivo 1 Persona que debe algo a otra: ■ es un deudor de Hacienda; el club es deudor al banco por varios cientos de millones. REG. PREPOSICIONAL + a, de, por ANTÓNIMO acreedor 2 COMERCIO Se aplica a la… …

    Enciclopedia Universal

  • 82Schuldner — Darlehensnehmer; Kreditnehmer; Debitor * * * Schuld|ner [ ʃʊldnɐ], der; s, , Schuld|ne|rin [ ʃʊldnərɪn], die; , nen: Person, die einer anderen etwas, besonders Geld, schuldet: die Banken gingen rücksichtslos gegen die säumigen Schuldner vor. Zus …

    Universal-Lexikon

  • 83Debitorenziehung — Debitorenziehung,   ein Wechsel, den ein Kreditinstitut auf seinen Kreditnehmer (Debitor) zieht; auch vom Debitor ausgestellter und an die Bank weitergegebener Solawechsel …

    Universal-Lexikon

  • 84débiteur — débiteur, euse 1. (dé bi teur, teû z ) s. m. et f. Celui, celle qui débite, répand des nouvelles, des contes, etc. •   [Le duc de la Feuillade était] fort avantageux, fort hardi, grand débiteur de maximes et de morale, SAINT SIMON 99, 55.    Il… …

    Dictionnaire de la Langue Française d'Émile Littré

  • 85POLYPTICA seu POLYPTICHA — melius Polyptycha, libri multorum foliorum, Graece πολύπτυχα. Cum enim chartae et chartacei libri olim in unum volumen conrotularentur; libri contra ex membrana, ex ultiplicibus tabellis et foliis censtruebantur, haud secus ac nostri hodie libri… …

    Hofmann J. Lexicon universale

  • 86confuziune — CONFUZIÚNE s.f. v. confuzie. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  confuziúne (jur.) s. f. (sil. zi u ), g. d. art. confuziúnii Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  CONFUZIÚNE s …

    Dicționar Român

  • 87creanţă — CREÁNŢĂ, creanţe, s.f. Dreptul creditorului de a pretinde de la debitor să dea, să facă sau să nu facă ceva; (concr.) act care stabileşte acest drept. [pr.: cre an ] – Din fr. créance. Trimis de the catalin, 04.02.2004. Sursa: DEX 98  creánţă s …

    Dicționar Român

  • 88credit — CRÉDIT, credite, s.n. 1. Relaţie (economică) bănească ce se stabileşte între o persoană fizică sau juridică (creditor), care acordă un împrumut de bani sau care vinde mărfuri sau servicii pe datorie, şi o altă persoană fizică sau juridică… …

    Dicționar Român

  • 89incaso — INCÁSO s.n. sg. Sistem de decontare prin care, din însărcinarea unui creditor şi pe baza unui efect, a unei poliţe etc. a acestuia, banca încasează în contul lui o sumă de bani de la debitor. – Din it. incasso. Trimis de valeriu, 13.09.2007.… …

    Dicționar Român

  • 90moratoriu — MORATÓRIU, IE, moratorii, s.n., adj. 1. s.n. Amânare pe o anumită perioadă a plăţii datoriilor unui debitor, acordată de o instanţă judecătorească înainte sau după ajungerea lui în stare de faliment; amânare a plăţii datoriilor publice şi… …

    Dicționar Român