alege — ALÉGE, alég, vb. III. 1. tranz. A prefera ceva sau pe cineva; a şi fixa preferinţele asupra unui fapt sau asupra unei persoane; a decide. 2. tranz. A desemna pe cineva prin vot; a vota. 3. tranz. (pop.) A deosebi dintre alţii, a recunoaşte dintre … Dicționar Român
Alegė — Sp Ãlegė Ap Alleghe L ŠR Italija … Pasaulio vietovardžiai. Internetinė duomenų bazė
alége — vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. alég, 1 pl. alégem, perf. s. 1 sg. aleséi, 1 pl. aléserãm; part. alés … Romanian orthography
Alege — ISO 639 3 Code : alf ISO 639 2/B Code : ISO 639 2/T Code : ISO 639 1 Code : Scope : Individual Language Type : Living … Names of Languages ISO 639-3
realege — REALÉGE, realég, vb. III. tranz. A alege din nou. [pr.: re a ] – Re1 + alege. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 realége vb. (sil. re a ) alege Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic A REALÉGE realég tranz … Dicționar Român
ales — ALÉS1 s.n. Faptul de a (se) alege. ♢ loc. adj. Pe ales(e) = deosebit, special. ♢ loc. adv. Pe ales(e) sau într ales = la liberă alegere, după plac. [Formă gramaticală: (în loc.) alese] – v. alege. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98… … Dicționar Român
opţiune — OPŢIÚNE, opţiuni, s.f. 1. Faptul sau dreptul de a alege din două sau mai multe lucruri, posibilităţi etc. pe acela sau pe aceea care îţi convine; alegere. ♦ spec. Alegere, în temeiul unui drept, între două sau mai multe situaţii juridice. ♢ Drept … Dicționar Român
alegere — ALÉGERE, alegeri, s.f. 1. Acţiunea de a (se) alege şi rezultatul ei. ♢ loc. adv. Fără alegere = la nimereală, la întâmplare. La alegere = după voia, după placul cuiva. 2. (Mai ales la pl.) Operaţie care se efectuează conform unor norme precise şi … Dicționar Român
vota — VOTÁ, votez, vb. I. intranz. A şi exprima prin vot (1) părerea asupra unei candidaturi, a unei hotărâri, a unei propuneri etc. ♦ tranz. A alege pe cineva prin vot, a da cuiva votul. – Din fr. voter. Trimis de ana zecheru, 30.03.2004. Sursa: DEX… … Dicționar Român
alternativă — ALTERNATÍVĂ, alternative, s.f. 1. Posibilitate de a alege între două soluţii, între două situaţii etc. care se exclud. 2. Relaţie între două judecăţi în care, dacă o judecată e adevărată, cealaltă e neapărat falsă. – Din fr. alternative. Trimis… … Dicționar Român
